Canicula din vara anului 2003 a reprezentat, pentru Europa, un eveniment climatic de amploare excepţională, cu consecinţe puternice asupra ecosistemelor, populaţiei și infrastructurii din mai multe ţări.

Cele mai afectate au fost Franţa și Portugalia, unde canicula cu o durată extrem de mare (din iunie până în august), urmând unei primaveri secetoase, a declanșat crize politice si modificari ale legislatiei.

Peste 70.000 de decese s-au produs in 16 tari europene in vara anului 2003, din cauza temperaturilor caniculare, potrivit unui raport dat publicitatii de OrganizatiaMondiala a Sanatatii(OMS), cu ocazia unui congres desfasurat la Bonn.

Harta cu canicula din vara nului 2003 Europa

Vara anului 2003 a fost caracterizata printr-un nivel crescut al mortalitatii. Primul val de caldura care a lovit in iunie Portugalia, Italia, Spania si sudul Frantei a provocat 10.000 de decese. Al doilea val, de la mijlocul lunii iulie, a dus la moartea a 10.000 de oameni in Marea Britanie, nordul Frantei si Germania. Iar de la 15 august valul de caldura a urcat din Spania spre nordul si vestul Europei, cauzand 45.000 de decese in august si 5.000 in septembrie.

Cele mai afectate au fost atunci Luxemburg, Belgia si Franta”, a precizat Jean-Marie Robine. „In Franta, mortalitatea din cauza caniculei a atins cote alarmante in luna august. De altfel, Franta si Italia au totalizat cel mai mare numar de decese provocate de valurile de caldura din 2003, si anume 19.490, respectiv 20.089”, a subliniat Robine. El a declarat pentru Associated Press ca 15.000 de decese dintre cele produse in Franta au fost inregistrate in luna august. Cele mai vulnerabile au fost femeile, varstnicii si copiii.

Cercetatorii implicati in proiectul CANICULE au analizat timp de 5 ani statisticile mortalitatii (1998-2002) in 16 tari europene. Ei au ajuns la o concluzie interesanta: „In general, vara este perioada in care se inregistreaza cele mai putine decese pe parcursul unui an. De aceea, nimic in afara temperaturilor caniculare din vara lui 2003 nu explica o asemenea crestere majora a mortalitatii”.

Harta cu temperaturile maxime

din 12 august 2003 – Franta Harta cu temperaturile minime

din 12 august 2003 -Franta

Krakatau (sau Krakatoa), situat în Indonezia, este unul dintre cei mai renumiţi vulcani ai lumii şi cel mai destructiv din istoria omenirii după erupţia din 1883.La 27 august 1883 s-a înregistrat cea mai catastrofală erupţie din istorie. Atât explozia, cât şi cantitatea de materie aruncată în aer au depăşit valorile înregistrate până atunci. La fel zgomotul detonaţiei.
– La 26 august 1883 (data locala 27 august, ora locală 10 a.m.), când Krakatau a erupt prima dată violent, jetul de cenuşă avea o lungime de 27 de km.
– A doua zi, dimineaţa, au urmat alte trei explozii. Ultima a fost cea care a aruncat în aer două treimi din nordul insulei Rakata.
– Jetul de cenuşă a ajuns la o altitudine de 37 de km, iar zgomotul a fost auzit la 4600 de km distanţă, în insula Rodriguez. Acest zgomot a fost înregistrat ca fiind cel mai mare zgomot auzit pe pamânt.
– În seara zilei de 27 august s-a mai înregistrat o explozie puternică, care a dus la surparea completă a părţii nordice a insulei Rakata.
Explozia cea mai mare a fost cea de-a treia, estimata la echivalentul a 150 de megatone.
Ca sa realizam cât de puternica a fost în realitate eruptia, specialistii au comparat-o cu bomba de la Hiroshima,
care a avut 20 de kilotone.
Magma aruncată în aer a fost de aproximativ 125 km cubi.
Coloana de cenuşă vulcanică a atins altitudinea de 80 km, a întunecat cerul de la ora 10 a.m. până a doua zi şi a fost văzut atât la Singapore (aflat la 680 km de Krakatau) cât şi de pe navele comerciale ce navigau pe ocean la o distanţă de 6000 de km. Viteza jetului a fost de 650 m/s, micşorându-se odată cu sporul altitudini. 75 km cubi de magmă au interacţionat cu apa, vaporizând 75km cubi de apă.
Înainte de erupţie, insula a avut o lăţime de 5 km şi o lungime de 9 km. După erupţie, două treimi din insulă au explodat, insulele Lang şi Polish Hat au dispărut și a mai rămas doar o treime din insula iniţială.
Valul tsunami provocat de erupţie, ajuns la peste 40 de metri înălţime şi s-a deplasat cu viteză foarte mare, măturând coasta de vest a insulei Java şi coasta de sud-est a Sumatrei. Şi-au pierdut viaţa 36.000 de oameni. Valul tsunami a atins, după 12 ore, portul Aden, de pe coasta de est a Africii, aflat la o distanţă de peste 6000 de kilometri
.

ANAK KRAKATAU

In 1927, un fir de fum s-a ridicat prin apa din calderea prabusita sub nivelul marii, a anuntat iminenta nastere a unei noi insule.
In 1928, Anak Krakatau ( Copilul lui Krakatau) ajunsese la suprafata. 50 de ani mai traziu datorita pietrei ponce si a cenusii acumulate treptat aici, insula nou aparuta masoara 305 m inaltime. Vulcanul Anak Krakatau, vulcanul care a produs cea mai mare si mai devastatoare eruptie din istoria cunoscuta, este pe cale sa erupa din nou, ne avertizeaza specialistii.